God's Own Country: Gay love & happy ending



Autor: Andrei Luca

2017-08-10



În 2017, pe marile ecrane din România au fost distribuite doar 6 lungmetraje care abordează, într-un fel sau altul, teme LGBT: Viva (r. Paddy Breathnach), Moonlight (r. Barry Jenkins), Juste la fin du monde (r. Xavier Dolan), Perfetti sconosciuti (r. Paolo Genovese), Zjednoczone stany milosci (r. Tomasz Wasilewski) și Atomic Blonde (r. David Leitch). Acest gol în distribuția de film locală a fost suplinit de mai multe proiecții ale unor filme LGBT recente în cadrul unor festivaluri autohtone. Un astfel de exemplu este și debutul în lungmetraj al lui Francis Lee, și anume God`s own Country, care a și fost desemnat la TIFF câștigătorul premiului special al juriului.

Programat să intre pe marile ecrane de la noi în toamna acestui an (din fericire), filmul confirmă existența unui trend din ce în ce mai vizibil în cinematografia mainstream, și anume acela al lungmetrajelor queer cu intrigă romantică. Expunerea și succesul festivalier al unor producții precum La vie d`Adèle, Brokeback Muntain sau Carol (chiar și Moonlight ar putea fi inclus la limită în această enumerare) – toate distribuite în sălile de la noi - au contribuit la consacrarea acestui „gen” cinematografic. Abordarea unor intrigi romantice nu este câtuși de puțin o noutate pentru filmele LGBT, însă faptul că o parte dintre aceste lungmetraje reușesc să evadeze din propria nișă de audiență este.

În contextul mai larg al activismului din jurul drepturilor minorităților sexuale, în care iubirea monogamă este promovată ca o valoare esențială a comunității LGBT, convențiile narative specifice intrigilor romantice, care constituie scheletul pe care e construit inclusiv God`s Own Country, se emancipează prin faptul că își găsesc o miză politică și socială.

Totuși, în cazul filmului regizat de Francis Lee, emanciparea nu este subiectul principal al lungmetrajului. Traseul sinuos al relației dintre Johnny (Josh O`Oconnor), un tânăr taciturn care are grijă de ferma familiei împreună cu bunica și tatăl său, și Gheorghe (Alec Secăreanu), un emigrant român angajat pentru a ajuta cu treburile gospodăriei, se lovește de foarte puțină opoziție din partea societății. Deși acțiunea se întâmplă într-o comunitate rurală, iar personajele fac un oarece efort pentru a ascunde adevărul, deconspirarea relației în fața familiei nu destabilizează firul narativ. Și asta pentru că filmul este mai puțin despre recunoașterea identității sexuale în fața societății, și mai mult despre recunoașterea sentimentelor în fața personajului de care protagonistul se îndrăgostește.

gods own country 1

Homofobia, elementul care precipită de obicei relațiile de dragoste în filmele queer într-o direcție sau alta, este înlocuită în God`s Own Country de xenofobie. Atât prima confruntare corp la corp dintre protagoniști (care coincide și cu primul moment de apropiere fizică dintre cei doi), cât și incidentul din bar în urma căruia Gheorghe decide să îl părăsească pe Johnny, pornesc de la replici și gesturi xenofobe. Mai mult decât atât, finalul filmului ilustrează tocmai o schimbare de statut a lui Gheorghe, condiția lui de simplu imigrant care trăiește într-o rulotă, separat de ceilalți membri ai familiei, schimbându-se cu cea de locuitor al casei cu drepturi depline. În God`s Own Country iubirea nu este prezentată în antiteză cu o societate homofobă, ci în opoziție cu o serie de preconcepții legate de imigranți.

Conștiința politică a filmului nu se traduce printr-un ton didactic în abordarea acestor teme. Personajele vorbesc puțin și nu teoretizează deloc, mai importante decât replicile fiind tăcerile semnificative. Ceea ce nu se spune are o însemnătate mai mare decât ceea ce se spune. Lipsa dialogurilor este suplinită printr-o abundență de prim-planuri care evidențiază priviri elocvente și încurajează procesul identificării spectatorului cu personajele.

gods own country 2

Limbajul corporal al protagonistului vorbește despre teama acestuia de a se deschide în fața unei relații serioase. Izolat de prietenii din liceu care au plecat la facultate și copleșit de responsabilitatea de a se ocupa singur de fermă, Johnny se refugiază în alcool și în aventuri nesemnificative. Refuzul inițial al oricărui gest de tandrețe se îmblânzește pe măsură ce personajul jucat de Josh O`Oconnor învață să se deschidă emoțional în fața lui Gheorghe. De la respingerea unui simplu sărut până la momentele intimiste pe care filmul le ilustrează, Johnny trece printr-o experiență transformatoare al cărei catalizator este tocmai întâlnirea cu Gheorghe. În contrast cu evoluția relației dintre cele două personaje, spațiul în care are loc acțiunea (Yorkshire, o regiune supranumită Gods Own Country) conturează o lume aspră și ostilă. Prin evitarea încadraturilor largi, regizorul refuză o abordare romanțată a peisajelor sau a lumii rurale (în mod concret, există o singură secvență în care peisajul devine pretextul unei contemplări admirative).

În ciuda convențiilor narative specifice romance-ului (cu particularitatea că în cazul producțiilor LGBT cele două moduri de viață considerate acceptabile de publicul heterosexual sunt fie „imitarea căsătoriei sau a familiei heterosexuale”1, fie „l`amour fou, preferabil culminând cu un suicid sau o alunecare în alcoolism”2), jocul actorilor reușește să individualizeze povestea dincolo de paradigma narativă în care se înscrie filmul, iar chimia dintre Alec Secăreanu și Josh O`Connor face din experiența vizionării un moment intens.

______________________________________

 

  1. 1. Wood, Robin – „Responsibilities of a Gay Film Critic”, publicat în „Movies and Methods”, vol. 2, editat de Bill Nichols, editura Berkeley: University of California Press, 1985;

  2. 2. Ibid.